BM avertizează: Până în 2030, AI va consuma apă cât 1.3 miliarde de oameni
Un raport al Universității Națiunilor Unite arată că infrastructura necesară pentru inteligența artificială ar putea consuma, până în 2030, apă echivalentă cu necesarul anual al 1.3 miliarde de oameni. Această problemă este adesea ignorată în discuțiile despre impactul ecologic al tehnologiei.

Pe scurt
- Până în 2030, AI va consuma apă echivalentă cu necesarul anual al 1.3 miliarde de oameni.
- Consumul de energie al centrelor de date AI va ajunge la 945 terawatt-oră anual.
- Impactul ecologic al centrelor de date include carbon, apă și utilizarea terenului.
- 90% din capacitatea globală AI este concentrată în SUA și China.
Un raport recent al Universității Națiunilor Unite pentru apă, mediu și sănătate (UNU-INWEH) subliniază o problemă gravă legată de consumul de apă al infrastructurii necesare pentru inteligența artificială (AI). Se estimează că, până în 2030, AI ar putea consuma apă echivalentă cu necesarul anual al 1.3 miliarde de oameni. Această statistică alarmantă arată că discuțiile despre impactul ecologic al AI se concentrează în principal pe emisiile de carbon, neglijând alte aspecte esențiale, cum ar fi consumul de apă și utilizarea terenului.
Raportul sugerează că impactul ecologic al centrelor de date AI trebuie evaluat sub trei aspecte principale: amprenta de carbon, amprenta de apă și amprenta de teren. Amprenta de carbon se referă la emisiile de gaze cu efect de seră generate de electricitatea consumată, în timp ce amprenta de apă include cantitatea de apă utilizată atât pentru producerea electricității, cât și pentru răcirea serverelor. Amprenta de teren reflectă suprafața fizică ocupată de infrastructura energetică, centrele de date și lanțurile de aprovizionare.
Potrivit estimărilor, până în 2030, centrele de date care susțin AI vor consuma anual aproximativ 945 terawatt-oră de electricitate, o cantitate de trei ori mai mare decât consumul anual total al Pakistanului, Bangladeshului și Nigeriei. Aceasta are implicații directe asupra resurselor locale, în special în regiunile afectate de secetă, unde construirea de noi centre de date generează tensiuni între comunitățile locale și companiile tehnologice.
De exemplu, în Irlanda, centrele de date au consumat 21% din totalul electricității țării în 2023, depășind chiar consumul casnic. Această situație a determinat autoritățile să suspende cererile pentru noi centre de date în jurul Dublinului până în 2028. În Mexic, proiectele de centre de date din Querétaro au fost criticate pentru amenințarea rezervelor de apă existente, iar în Uruguay, un proiect similar a stârnit proteste în timpul unei secete severe.
Un alt aspect important subliniat în raport este „prăpastia digitală”, care evidențiază concentrarea infrastructurii AI în anumite țări. Doar 16% dintre țările lumii au centre de date specializate în AI, iar 90% din capacitatea globală este concentrată în SUA și China. Aceasta complică participarea țărilor cu venituri mici în economia AI, lăsându-le să suporte o parte semnificativă din povara ecologică.
În plus, creșterea infrastructurii AI va contribui la o creștere semnificativă a deșeurilor electronice, estimându-se că până în 2030, acestea ar putea atinge 2.5 milioane de tone metrice anual. O mare parte din aceste deșeuri va fi trimisă în țări cu venituri mici, expunând comunitățile la riscuri toxice.
Rektorul UNU, Tshilidzi Marwala, afirmă că, deși AI oferă oportunități semnificative, distribuția beneficiilor sale devine o problemă de management public, nu doar tehnică. Această situație sugerează că infrastructura AI este concentrată în țări puternice din punct de vedere economic, în timp ce costurile ecologice sunt adesea suportate de regiunile mai vulnerabile. În concluzie, raportul solicită crearea unui „ecosistem responsabil pentru AI”, care să ia în considerare nu doar emisiile de carbon, ci și consumul de apă și utilizarea terenului în procesele de autorizare a centrelor de date.
Dacă nu se abordează această problemă, transformarea generată de AI ar putea duce la crize globale de resurse, afectând comunități întregi.
Întrebări frecvente
Ce consum de apă va avea AI până în 2030?
Se estimează că AI va consuma apă echivalentă cu necesarul anual al 1.3 miliarde de oameni.
Care este impactul ecologic al centrelor de date AI?
Impactul ecologic include amprenta de carbon, amprenta de apă și amprenta de teren.
Câtă electricitate vor consuma centrele de date AI până în 2030?
Centrele de date AI vor consuma aproximativ 945 terawatt-oră de electricitate anual.
Ce probleme au generat centrele de date în comunități?
Centrele de date au generat tensiuni legate de consumul de apă și energie, afectând resursele locale.
Despre acest articol
Sursă originală: donanimhaber.com
Acest articol a fost redactat de redacția TechnoLife pe baza informațiilor din sursa citată, cu asistența unor instrumente AI pentru traducere și structurare. Conținutul este verificat editorial înainte de publicare. Pentru orice corecție factuală, ne poți contacta prin pagina de Contact.
AI Sesli Okuma
Citire naturală cu voce AI Google WaveNet
Citește și

Amazon lansează robotul de depo Proteus, autonom și interactiv

Siri cu Gemini va folosi GPU-uri Nvidia Blackwell B200

Trump a semnat: SUA va avea acces anticipat la cele mai noi modele AI
